Secretul compostării

Ce materiale să folosim?

Bogate in azot (materiale umede, bogate in apa) : flori, coji de oua, resturi de legume (de la curatat sau legume depreciate), iarba, resturi vegetale provenite din culturi legumicole, paine, zat de cafea/ poate fi cu tot cu filtru de hartie, boabe de cafea, pliculete de ceai, resturi de ceai, frunze, alge marine, buruieni (dar numai cele care nu au apucat sa formeze seminte), gunoi de pasari, balegar de bovine/ cabaline, urina.

Bogate in carbon (material uscate) : paie, fan, aschii din lemn, ramuri tocate provenite din taierile anuale ale pomilor si vitei de vie, hartie, ziare, cutii de carton, rumegus, coji de alune/ nuci, orez, parte fainoase, frunze uscate, ciocalai de porumb, par, scame.

Cel mai eficient mod de a incepe este prin a colecta tot materialul intr-un cos sau lada din lemn fara fund dar cu capac.

Marimea ideala ar fi 1×1 m pentru a pastra materialul cat mai cald iar descompunerea sa se faca cat mai rapid.

Asezati cutia undeva ascuns privirii dar nu pe langa casa (nu vreti sa va treziti cu tot felul de mirosuri pe fereastra), pe o portiune de sol fara iarba sau alte plante si eventual aerati un pic solul cu o sapa pentru a permite ramelor si microorganismelor din sol sa intre in masa de compost si sa inceapa descompunerea.

Puteti utiliza butoaie vechi sau orice container sau puteti sa va bricolati voi unul.

Mai puteti sa faceti compostul direct pe sol amenajand o rampa de compost undeva, la marginea gradinii, intr-un loc ferit si unde nu se aduna ploaia din precipitatii.

Compostare la rece 

Asezati materialele in straturi de 15 – 20 cm si udati fiecare strat bine de tot. Alternati straturile de materiale bogate in azot cu cele bogate in carbon. Pentru udare puteti folosi ceaiuri de urzici, tataneasa sau chiar must de urina. Acoperiti gramada de compost cu o folie sau un strat de pamant, daca ati ales metoda de compostare in rampa, daca alegeti containerul aveti grija sa-i puneti un capac.

O data pe luna e bine sa desfaceti gramada si sa intoarceti straturile pentru o mai buna aerare. Grabiti astfel procesul de descompunere.

Procesul de descompunere este unul lent si dureaza intre 6 – 12 luni. Aceasta metoda se numeste “ compostare la rece”

Compostare fierbinte – Metoda Berkeley in doar 18 zile

Exista si o metoda foarte rapida de a obtine compost in doar 18 zile. Se numeste “compost fierbinte” sau metoda aeroba si are avantajul ca distruge atat germenii patogeni cat si semintele de buruieni. Rezultatul acestei metode este un compost extrem de fin.

Aceasta metoda mai poarta denumirea de “metoda Berkeley” fiindca a fost pusa in practica de universitatea cu acelasi nume din California.

Metoda Berkeley presupune urmatoarele cerinte:

• Raportul C : N (carbon : azot) in materialele folosite este de 25 parti carbon la o parte azot. Consultati materialele de mai sus.
• Temperatura in masa de compostare trebuie sa fie de 55 – 65º C.
• Gramada de compost trebuie sa aiba 1,5 m inaltime.
• Materialele trebuie amestecate intre ele.
• Materialul pentru compostare mai ales cel lemnos trebuie maruntit foarte bine.