Protecția împotriva ploșnițelor partea I.

gardviu Minune

Vara ne întâlnim peste tot cu invazia ploșnițelor, fie suntem în grădinile cu zarzavaturi, fie suntem în parcuri. Ploșnițele aparțin ordinului heteropterelor (cu aripi diferiți) din cadrul clasei Insectelor. În general se caracterizează prin faptul că dispun de aparat bucal de înțepare – supt, adică imaginea daunelor cauzate de acestea atrage după sine, mai ales, urmele  aspirării (modificarea culorii, deformare), respectiv joacă un rol important, de asemenea, în răspândirea virușilor. Probabil fiecare dintre noi cunoaște „mirosul de ploșniță” specific, acest lucru se datorează faptului că dețin glandă de putoare.

În România ne putem întâlni cu numeroase specii, să aruncăm o privire asupra speciilor cele mai răspândite și care cauzează cele mai mari daune:

  1. Ploșnița roșie a verzei (Eurydema ventrale):

Așa cum arată și numele, produce pagube mai ales pe varză, însă poate afecta majoritatea cruciferelor (Brassicales). Îmbrăcămintea de chitină prezintă un model specific de stemă, de aici vine denumirea lor (ploșnițele Pentatomomorpha). Pe frunzele plantelor se văd urmele sugerii în formă de stea, ca rezultat al sugerii lor plantele tinere se deformează, dezvoltarea lor este împiedicată. Datorită faptului că larvele sug în același loc ca și exemplarii dezvoltați, la apariția lor în masă pe varză nu intervine formarea căpățânii! În anotimpurile secetoase apariția lor este mai frecventă. Nu este necesară o protecția specială împotriva lor, de obicei sunt eficiente și celelalte substanțe pulverizatoare pentru dăunătorii verzei!

Be the first to comment

Leave a Reply